Părintele Calistrat: “Poți să te însori de 10 ori.. tu tot la prima dragoste ai să fii cu sufletul”

0

Am văzut și bărbați crescând copii singuri, și femei crescând copii singure. Trebuie să ne asumăm responsabilitatea, nu cu jenă, cu seriozitate. Nu putem fi bărbați numai în pat, și în societate trebuie să fim la fel de bărbați! Degeaba poți să demonstrezi tu că poți face un copil,

dacă nu poți demonstra că-l poți crește! Avem tineri foarte buni dar trebuie să le cultivăm asta.. să nu fie moi, să aibă un pic de nerv, un pic de demnitate, un pic de orgoliu bărbătesc! Când ți-ai ales soția, să știi că-i pentru todeauna, să nu vii cu scuze puerile „Vai, dar nu ne înțelegem, nu ne potrivim, nu avem același caracter!” Nu te joci cu o taină a lui Dumnezeu! Este un cântec popular:

Deci, poți să te însori de 10 ori.. tu tot la prima dragoste ai să fii cu sufetul, chiar dacă nu o recunoști, sau o bârfești, sau o judeci.. și despre băiat invers, la fel!

Și alt vers..”Nu-i lege să te lege, de cine nu te înțelege!”

Dar mă întreb un lucru: Cum în 4,5,6,7,8 sau 9 ani de prietenie te-ai înțeles, și când ai devenit mama și tata și apare pruncuțul și responsabilitatea, din ziua aia nu te mai înțelegi!? Nu e același om?

E clar că trebuie să stăm împotriva diavolului în ziua cea rea, cum spune Ap. Pavel!
Nu trebuie să plecați de la premiza că trebuie voi doi să va iubiți, pentru că eu cred că apare rutina… Hai să vă explic un lucru! Cea mai buna prăjitură din lume, rețeta, o faci de 5 ani 10, 15, 20 de ani, e tradiția casei. La un moment dat, spui că aș mai face și ceva nou! Asa apare și în famile, la un moment dat vine dracul cu imaginația.. că ar putea fi ceva interesant. Dar să mergi pe acest principiu: Nu pentru mine, pentru copilul meu, mă străduiesc, așa cum părinții mei mi-au asigurat mie o mamă și-un tată, și eu să le asigur copiilor mei.

Eu am avut altă fericire, eu am crescut la bunici, n-am avut nevoie de părinți și nu le-am simțit nici lipsa, nici prezența, dar vreau să vă spun diferența de educație. Bunicii mei de mic mi-au dat câte o treaba de „Fă aia că trebuie făcut! Fă lucrul ăsta!” Pe când, părinții mai au aceste slăbiciuni „Lasă-l că-i mic, lasă-l că învață, lasă-l că e tânăr, că nu poate!”

Și copilul devine alintat, cum e căluțul ăla care atunci când pui hamul pe el, întâi trage un butuc, îl lași numai cu căpăstru, îl lași mai lung.. până ce-l pui la căruță! Am văzut și bărbați crescând copii singur, și femei crescând copii singure. Trebuie să ne asumăm responsabilitatea, nu cu jenă, cu seriozitate..
Nu putem fi bărbați numai în pat, și in societate trebuie să fim la fel de bărbați! Degeaba poți sa demonstrezi tu că poți face un copil, dacă nu poți demonstra că-l poți crește!

Loading...
You might also like

Leave A Reply

Your email address will not be published.